Transcript
1. I. AMENAJAREA TERITORIULUIConceptul de spatiu amenajat contine asadar idea de adaptare reciproca intre teritoriu sinevoile rezultate din activitatile economic-sociale desfasurate in limitele teritoriului respectivedefinindu-se ca produs al interactiunii intre activitati si spatii.Amenajarea teritoriului are drept fundament necesitatea adaptarii teritoriului la problemeleridicate de dezvoltarea economic-sociala si se constituie dintr-un inventor de tehnici pentrulocalizarea activitatilor si pentru reglementarea utilizariii spatiului.Sistematizarea poate fi exprimata printr-un ansamblu de principia si activitati ce vizeazaasigurarea eficienta a teritoriului si valorificarea deplina a poitentialului de resurse si cadruluifizic al fiecarei zone concomitant cu realizarea unor conditii civilizate de viata ale oamenilor.Obiectivele majore ale acestui proces de sistematizare pot fi sintetizate in: - Utilizarea rationala a spatiului, chiar economisirea lui - Valorificarea eficienta a tuturor categoriilor de resurse - Dezvoltarea armonioasa, echilibrata a localitatilor - Pastrarea echilibrului ecologic, protejarea lor. II. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI SI PROTEJAREA MEDIULUI Protectia mediului se materializeaza intr-un ansamblu de actiuni si masuri: cunoasterea temeinica a mediului si a interactiunii dintre sistemul social-economic si sistemele natural, prevederea consecintelor acestei interactiuni, utilizarea rationala si cu maximum de economicitate a resurselor natural, prevenirea si combaterea degradarii mediului, etc. III. METODOLOGIA AMENAJARII TURISTICE A TERITORIULUI In functie de dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor, localizarile turistice pot fi: - Univoce (un singur obiectiv: cascada Niagara, piramidele, cetatea de scaun a sucevei) - Plurivoce(un ansamblu de conditii care ofera o anumita specifitate: arie geografica cu un anume character, tarm cu nisip, zona cu izvoare minerale) - Echivoce (specific zonelor turistice relative omogene, cu o arie larga de intindere, fara o anumita particularitate).Solutiile de amenajare se diferentiaza semnificativ si in functie de natura spatiului geografic: - Amenajarea siturilor balneare de litoral 2. - Amenajarea siturilor montane - Amenajarea parcurilor si a rezervatiilor natural - Amenajarea siturilor istorice si arheologice (orase) - Amenajarea statiunilor termale - Amenajarea zonelor rurale - Amenajarea zonelor periurbane, etc.Caracteristicile amenajarii turistice: - unicitatea prestatiei: fiecare localizare reprezinta un caz particular, unic, chiar si in cadrul unor arii geoturistice mari si relativ omogene - localizarea turistica se face la sursa: statiunile se amenajareaza la locul materiei prime - localizarea turistica este indepartata de piata cumparatorului: consumarea produsului touristic presupune deplasarea cererii, a turistului. - Polivalenta amenajarilor: amenajarile trebuie sa ofere un nivel ridicat de complexitate si diversivitate a dotarilor si serviciilor care sa permita satisfacerea cererii. - Amenajarile turistice se integreaza tendintei de expansiune a tertiarului: amplasarea lor va fi favorizata in zonele dezvoltate economic si social.Amenajarea turistica – criterii: - Conditii natural: geologia, clima, fauna etc - Bogatica cultural-istorica: vestigii arheologice, monumente - Conditii sociale si economice: demografia teritoriului, dezvoltarea economica - Infrastructura: cai si mijloace de acces, telecomunicatii - Echipamentul general de odihna si recreere: mijloace de gazduire - Legislatia si reglementarile in vigoare: rol stimulativ sau restrictiv.Clasificarea resurselor dupa originalitate/unicitate: - Resurse unice: piramidele, acropole - Resurse de creatie: orginiale, orase precum: Roma, Paris, Florenta - Resurse attractive: structura diversa, existente in mai multe zone ale lumiiClasificarea resurselor dupa natura elementelor: - cadrul natural: relief, flora, fauna - valorile cultural: monumente istorice, constructii modern - structura sociala a zonei: eterogenitate si originalitate - conditiile economice: cai de acces, structura economiei zonei. 3. Indicele de atractivitate:I= ;i = 1,2,…n reprezinta numarul componentelor resurselor turisticeq = ponderea (la unitate) a fiecarui elementC = nivelul calitativ al elementelorInzestrarea (zestrea) turistica cuprinde doua categorii principale de elemente: - functionale: resedinta, restaurantele, serviciile, infrastructura generala - recreative: spatiile deschise, monumentele, muzeele, etcPrincipii de amenajare turistica: - principiul integrarii armonioase a constructilor - principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive - principiul corelarii activitatii principale si receptiei secundare - principiul interdependentei retelelor - principiul functionalitatii optime a intregului system de retele - principiul rentabilitatii directe si indirecte. IV. AMENAJAREA TURISTICA A LITORALULUILitoralul – zona de contact intre elementele terestre si cele hidrologice.Cererea turistica pentru litoral a inregistrat o suita de mutatii structurale: - Deplasarea lenta de la turismul in grup la cel individual - Extinderea naturismului - Diversificarea activitatilor recreative si sportive in dauna plajei - Organizarea activitatii in formula ‘club de vacanta’ - Afirmarea turismului social, etc.Normele amenajarii de litoral: - 2mp plaja (nisip) + 8mp teren pentru un loc de cazare - 5-6 mp pana la 8mp plaja pentru un loc de cazare - 100 paturi la 1 ha suprafata totala amenajataImplementarea in zona de litoral are 2 solutii: - Cea a urbanizarii sau microurbanizarii: realizarea unor statiuni turistice amplasate in apropierea unui centru locuit - Cea a constructiilor izolate: punctiforme cu structuri exclusivi turistice 4. V. AMENAJAREA TURISTICA A AREALELOR BALNEO-CLIMATICE Factori determinanti ai dezvoltarii turismului balneo-medical: - Deteriorarea starii de sanatate a populatiei - Cresterea duratei medii de viata - Intensificarea eforturilor individuale si colective pentru ingrijirea sanatatiiConditii impuse procesului de amenajare a arealelor balneare: - Delimitarea zonelor functionale si exploatarea optima a factorilor naturali - Dimensionarea constructiilor balneare si de alta natura in raport cu volumul, capacitatea si calitatea resurselor - Structurarea echipamentelor intr-o conceptie unitara - Amenajarea unor spatii libere si utilizarea lor in scopuri terapeutice - Utilizarea judicioasa a factorilor de cura si implementarea progresului tehnic Determinarea marimii viitoarelor localizari: - Evaluarea capacitatii factorilor naturali de cura: izvoare minerale, ape termale, etc - Stabilirea modalitatilor de utilizare a resurselor si a necesarului pentru o procedura - Stabilirea raportului intre curanti si cei veniti pentru alte destinatii: odihna, recreere, etcSolutii de amplasare a echipamentelor: - Localizarea sub forma ‘tabla de sah’; dotarile turistice si balneare alterneaza cu echipamentele urbane si edilitare ale asezarilor umane - Localizarea in forma de ‘panza de paianjen’; adecvata implantarilor in vai largi, marcate de inaltimi sau cursuri de rauri - Localizarea radiocentrica; modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare, fiind prezent in statiunile noi; un element de atractie in jurul caruia graviteaza toate activitatile VI. AMENAJAREA TURISTICA A ZONELOR MONTANEFactori determinanti ai domeniului schiabil: - Conditii naturale de clima: temperatura aerului, cantitati de precipatii, nebulozitatea - Cadrul natural: peisaj, flora, fauna, izvoare (pentru sezonul de vara a turismului de odihna, drumetie, etc) 5. Determinarea numarului optim de schiori ce ocupa partiile de schi la un moment dat: Q=Q = capacitatea optima a partieiD = debitul mediu orarL = coeficientul de corectie a debitului mediu in functie de latimea partieiZ = diferenta de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de performantele saletehniceH = diferenta de nivel a partiei care se ia in calculPrincipalele tipuri de localizari pentru statiunile montane (amplasarea echipamentelor fata demasiv) - Localizarea periferica – la marginea masivelor montane si in imediata vecinatate a unor localitati - Localizarea liniara – de-a lungul culoarelor natural de patrundere in masiv - Localizare terminala – in zonele inalte sau adanci, dincolo de limita asezarilor umane.Localizarea periferica poate fi: - Limita exterioara (de distributie) in care statiunile sunt amlasate la cativa km de munte - De contact - Limita interioara in care centrele turistice sunt amplasate in interiorul muntelui.Trasaturile statiunilor din generatia a treia: - Sunt realizate pe baza unor proiecte economic-financiare de anvergura nationala - Presupun colaborarea unui system de institutii specializate in elaborarea proiectelor - Dispun de o dotare importanta cu mijloace tehnice de urcare pentru turismul de schi - Echipamentele de gazduire sunt reprezentate de unitati mici si dominate de un anumit stil - Sunt concepute potrivit unei scheme unipolare, cu un centru puternic ce grupeaza elementele vietii collective.Caracteristicile statiunilor din generatia a patra: - In privinta amplasarii statiunilor, trebuie abandonata dezvoltarea celor situate la inaltime in favorea celor situate la altitudini mai mici - Promovarea tendintei de descentralizare si de plasare a centrului de greutate spre organismele regionale - Asigurarea caracterului continuu si relativ echilibrat al dezvoltarii turistice 6. - Stimularea activitatii turistice larg distribuite in spatiu prin organizarea de mai multe centre de receptive mici - Orientarea beneficiilor din turism spre celelalte sectoare – comert, servicii constructii - Promovarea unor masuri organizatorice care sa protejeze interesele locale VII. ALTE TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA 1. Amenajarea turismului ruralAmenajarea zonelor rurale inglobeaza un ansamblu de actiuni: - Realizarea unor rezervatii funciare - Dezvoltarea de servicii de gazduire a turistilor si activitatilor de agreement - Crearea unor oglinzi de apa.Implantari individuale ale turismului rural: - Rededinte secundare - Locuinte rurale si pensiuni: adaptarea si modernizarea gospodariilor taranesti - Mica hotelarie rurala: hanuri, obiective cu functionalitate complexaAmenajarea concertata: - Statiuni verzi: amenajarea localitatilor cu peste 10.000 locuitori si bogate in vegetatie - Parcurile nationale si regionale: protejarea peisajului, mentinerea vietii rurale - Oglinzile de apa: utilizarea unei resurse naturale: izvor, lac, rau sau construirea unui baraj sau lac artificial - Locuinte familial: grupuri de unitati mici, create sau amenajate in constructii existente - Satele de locuinte noi: ansambluri de factura eterogena cu destinatie de vacant, construite in intentia de a repopula unele zone 2. Amenajarea turistica a parcurilor nationale si rezervatiilorStructura parcului: - ‘Rezervatia integrala’ sau zona salbatica - Parcul propriu-zis sau zona tampon - Zona periferica sau proparculParcurile nationale si rezervatiile au fost structurate astfel: - Parcuri suffocate prin amenajari turistice 7. - Parcuri cu o echipare turistica eficienta- Parcuri cu dotari turistice semnificative- Parcuri cu un singur nucleu touristic- Parcuri cu o echipare turistica sumara- Parcuri fara echipare turistica (rezervatii)- Rezervatii inchise turismului.