Transcript
Sacramentul c ă s ă toriei: o chemare la via Ń a mistic ă ? Leonard Tony FarauanuCongresul Na Ń ional al Facult ăŃ ilor de Teologie Catolic ă din RomâniaCluj, 25-27 mai 2007O so Ń ie eu Ń i-a ş da, Fiul Meu, s ă te iubeasc ă ş i s ă merite prin Tine întru noi s ă vie Ń uiasc ă . ( . . . ) ― „Mul Ń umescu- ł i ł ie, Tat ă ”, Fiu-atunci îi r ă spundea;„celei ce Mi-o dai drept soa Ńă , Eu i-oi da iubirea Mea,ca prin ea s ă vad ă bine slava Tat ă lui ceresc ş i c ă -ntreaga Mea fiin Ńă din fiin Ń a-I o primesc.Odihnindu-Mi-se-n bra Ń e, de iubirea- ł i mistuit ă ,desf ă ta-se-va de-a pururi, întru mila Ta r ă pit ă .”Sf. Ioan al Crucii 1 Urmând Sfintelor Scripturi, misticii cre ş tini au exprimat deseori iubirea dintre Hristos ş i Biseric ă ş i în general, iubirea dintre Dumnezeu ş i sufletul uman, în termenii iubirii dintre mire ş i mireas ă . Nici un altlimbaj, nici o alt ă imagine nu poate reda mai bine aceast ă iubire divin ă : „În ce chip se înso Ń e ş te fl ă c ă ul cufecioara, Cel ce te-a zidit se va înso Ń i cu tine, ş i în ce chip mirele se vesele ş te de mireas ă , a ş a se va veseli detine Dumnezeul t ă u!” (Is 62, 5) Aceast ă iubire nup Ń ial ă se împline ş te în Hristos Mirele, „prin care ş i pentrucare au fost f ă cute toate” (Col 1, 16), Fiul c ă ruia Tat ă l, Împ ă ratul ve ş nic, I-a preg ă tit nunt ă (Mt 22, 2). Deaceea Ioan Botez ă torul spunea, vorbind despre Hristos, c ă „cel ce are mireas ă este mire, iar prietenul mirelui,care st ă ş i ascult ă pe mire, se bucur ă cu bucurie de glasul lui. Deci aceast ă bucurie a mea s-a împlinit” (In 3,29). Hristos Mirele a venit la Mireasa Sa, ş i „S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfin Ń easc ă , cur ăŃ ind-o cu baiaapei prin cuvânt, ş i ca s-o înf ăŃ i ş eze Sie ş i, Biseric ă sl ă vit ă , neavând pat ă sau zbârcitur ă , ori altceva de acestfel, ci ca s ă fie sfânt ă ş i f ă r ă de prihan ă ” (Efes 5, 25-27). Precum mirii sunt chema Ń i „s ă fie amândoi unsingur trup” (Gen 2, 24), ş i Hristos este unit cu Biserica într-un singur Trup mistic. Aceast ă unire îns ă se vades ă vâr ş i doar la sfâr ş itul veacurilor, când Dumnezeu va fi toate în to Ń i (I Cor 15, 28).Dumnezeu a ales a ş adar s ă vorbeasc ă despre iubirea Sa fa Ńă de noi – pentru c ă noi, cei care amcrezut, suntem Biserica – folosindu-se de imaginea iubirii dintre miri. Aceast ă iubire este prin urmare profetic ă , ini Ń iatic ă . Mai mult, dup ă încorporarea întru Hristos prin Botez a celor ce au crezut, ritul sacru alc ă s ă toriei nu mai este pentru cei boteza Ń i doar profetic, reprezentativ, ci devine comemorativ ş i operativ ;c ă s ă toria devine sacrament, adic ă un semn eficace al harului ; 2 cu alte cuvinte, ea confer ă ceea ce semnific ă :unirea nup Ń ial ă cu Hristos. Atunci când se c ă s ă toresc mirii cre ş tini nu numai c ă devin o icoan ă a unirii 1 „Despre locul evanghelic «In principium erat Verbum», cu privire la Sfânta Treime”, cap. III, în Noaptea întunecat ă asufletului (Poeme) , edi Ń ie îngrijit ă ş i prefa Ń at ă de Anca Criv ăŃ -Vasile, Editura Anastasia, 1997, pp. 107-109. 2 A se vedea D 695, D 849, D 971, D 1765, D 1853, D 2051, D 2225 ş i Ott, pp. 328, 347. Conciliul Tridentindecreteaz ă : Si quis dixerit, matrimonium non esse vere et proprie unum ex septum Legis evangelicae sacramentis, aChristo Domino institutum, sed ab ominibus in Ecclesia inventum, neque gratiam conferre, AS (D 971). De asemenea Catehismul Bisericii Catolice (edi Ń ia în limba latin ă , CCE ) afirm ă : Tota vita christiana signum amoris sponsalis fert Christi et Ecclesiae. Iam Baptismus, in populum Dei ingressus, mysterium est nuptiale: est quasi nuptiarum lavacrumquod nuptiarum praecedit convivium, Eucharistiam. Matrimonium christianum, e parte sua, signum fit efficax,sacramentum Foederis Christi et Ecclesiae. Quia eius significat et communicat gratiam, Matrimonium inter baptizatosverum est Novi Foederis sacramentum (§1617). A se vedea de asemenea paragraful 1601; cf. GS 48. mistice dintre Hristos ş i Biseric ă ci sunt ş i incorpora Ń i în misterul acestei uniri, devin ei în ş i ş i mai uni Ń i cuHristos. C ă s ă toria lor este a ş adar o cale spre des ă v ă r ş ire.În ciuda acestei realit ăŃ i spirituale, deseori c ă s ă toria este privit ă ca ş i un „r ă u mai mic”, mai alesatunci când este vorba despre c ă utarea sfin Ń eniei. Apar deseori opinii exagerate, care sus Ń in c ă numaic ă lug ă rii pot ajunge la înalte trepte duhovnice ş ti, ş i c ă ş i din ace ş tia numai o elit ă . 3 Se ajunge astfel lastabilirea tacit ă a unui standard dublu, prin care comunitatea cre ş tin ă este împ ă r Ń it ă în dou ă clase distincte,„des ă vâr ş i Ń ii” ş i „drep Ń ii” 4 , precum oarecând în comunit ăŃ ile gnostice. Evident c ă aceast ă ierarhizare nu sepoate împ ă ca cu înv ăŃă tura lui Hristos, care i-a chemat pe to Ń i la des ă vâr ş ire: „Fi Ń i des ă vâr ş i Ń i, precum Tat ă lvostru Cel din ceruri des ă vâr ş it este” (Mat 5, 48). Sau nu avem to Ń i cre ş tinii acela ş i Tat ă ? „Dac ă iubirea ş ic ă s ă toria”, spunea G. Flammand, „au ajuns reduse la ceva cu pu Ń in mai mult decât propria lor umbr ă , estepentru c ă c ă nu ne-am fixat destul de sus idealul nostru cu privire la ele.” 5 Am acceptat prea u ş or aceast ă ierarhizare tacit ă , ne-am resemnat cu la ş itate ş i ne-am mul Ń umit cu r ă m ăş i Ń ele spirituale care c ă deau de lamasa altora. Am considerat c ă imitatio Christi (imita Ń ia lui Hristos) este doar pentru monahi, de ş i mareleapostol al neamurilor, Sfântul Paul, îndeamn ă pe to Ń i de mai multe ori în scrisorile sale: „Fi Ń i imitatori ai mei,precum ş i eu sunt al lui Hristos” (I Cor 4, 16; 11, 1).De fapt, c ă s ă toria este o form ă unic ă de imita Ń ie a lui Hristos, diferit ă de forma în care Îl imit ă monahii. Atunci când Sfântul Pavel vrea s ă dea un model de des ă vâr ş ire so Ń ilor cre ş tini, el vorbe ş te despreiubirea dintre Hristos ş i Biseric ă : „B ă rba Ń ilor, iubi Ń i pe femeile voastre, dup ă cum ş i Hristos a iubit Biserica” ş i „precum Biserica se supune lui Hristos, a ş a ş i femeile b ă rba Ń ilor lor, întru totul” (Efes 5, 24-25). Dup ă cumobserv ă Pierre Adnès, „dac ă analogia c ă s ă toriei ajut ă s ă se în Ń eleag ă ceva din unirea misterioas ă dintreHristos ş i Biseric ă , aceast ă unire furnizeaz ă , la rândul ei, modelul ideal ş i perfect pe care b ă rbatul ş i femeiatrebuie s ă -l imite în conduita lor reciproc ă .” 6 Cu alte cuvinte, este vorba aici despre „o paralel ă ai c ă reitermeni compara Ń i se lumineaz ă reciproc.” 7 Înc ă din vremea profe Ń ilor lui Israel Dumnezeu portretizeaz ă ,prin iubirea Sa imens ă pentru poporul S ă u, iubirea pe care mirii ar trebui s ă o aib ă unul fa Ńă de altul. Astfel, bun ă tatea preventiv ă , bun ă voin Ń a permanent vie, tandre Ń ea milostiv ă a lui Iahve pentru Israel devineexemplarul divin al iubirii care trebuie s ă domneasc ă între b ă rbat ş i femeie, iubire care caut ă numai binele ş i fericirea fiin Ń ei iubite, care în Ń elege toate ş i care ş tie s ă ierte, care nu respinge nimic, fie nemul Ń umirisau tr ă d ă ri. R ă t ă cirile lui Israel fac dimpotriv ă s ă s ă se în Ń eleag ă cum trebuie s ă fie fidelitatea so Ń ilor aunuia fa Ńă de cel ă lalt. Aceste texte presupun deja o concep Ń ie foarte înalt ă despre c ă s ă torie . . . 8 3 A se vedea, de exemplu, cartea lui Teoclit Dionisiatul Dialoguri la Athos , vol I, Editura Deisis, 1994, pp. 91, 192-94. 4 A se vedea articolul episcopului ortodox Kallistos Ware, C ă lug ă rul ş i mireanul cununat. Câteva compara Ń ii dup ă izvoare monastice timpurii , traducere ş i adaptare de Drago ş Bahrim (sursa: Internet, sit actual nedisponibil). 5 În Marriage is Holy , ed. Fr. H. Caffarel, tradus în limba englez ă de Bernard G. Murchland, C.S.C., Notre-Dame,Indiana, Fides Publishers Association, 1957, p. 22. 6 s.v. Marriage et vie chrétienne, în Dictionnaire de Spiritualité. Ascétique et mystique. Doctrine et histoire , fondé parM Viller, F. Cavallera, J. De Guibert, SJ, Paris, Beauchesne, 1964, vol. X, col. 363. 7 Ibidem. 8 Ibidem, col. 362. Aceast ă concep Ń ie înalt ă despre c ă s ă torie a fost pe deplin revelat ă în iubirea nup Ń ial ă des ă vâr ş it ă a luiHristos pentru Biseric ă , deoarece Hristos „S-a dat pe Sine pentru ea” (Efes 5, 25), ş i „dragoste mai mare caaceasta nimeni nu are” (In 15, 13). Dar aceast ă iubire dintre Hristos ş i Biseric ă nu este numai modelul divinpe care so Ń ii trebuie s ă se str ă duiasc ă s ă îl imite în comportamentul lor reciproc, ci mult mai mult decât atât,este chiar modelul dup ă care Dumnezeu a creat iubirea nup Ń ial ă dintre b ă rbat ş i femeie , în sensul c ă înc ă dela început c ă s ă toria a fost menit ă s ă fie o icoan ă ş i o prefigurare a acestui mare mister. 9 De aceea se poatespune c ă „rela Ń ia dintre b ă rbat ş i femeie în c ă s ă torie are în unirea dintre Hristos ş i Biseric ă un arhetip concret ş i viu, ra Ń iunea suprem ă a existen Ń ei sale.” 10 A ş adar, dac ă realitatea c ă s ă toriei cre ş tine apar Ń ine în mod fundamental domeniului mistic, pentru acorespunde inten Ń iei lui Hristos trebuie ca aceast ă realitate s ă fie tr ă it ă în plan mistic. Chintesen Ń a acesteitr ă iri mistice î ş i are izvorul într-un adev ă r fundamental exprimat de o propozi Ń ie scurt ă , aparent foartesimpl ă : „c ă s ă toria este un sacrament”. 11 Prin acest sacrament Hristos a sfin Ń it iubirea care arde în inimileacelora care se consacr ă unul altuia în Dumnezeu ş i pentru Dumnezeu , ş i a încorporat astfel aceast ă nou ă celul ă a împ ă r ăŃ iei lui Dumnezeu în Trupul Mistic al lui Hristos. Scriitorii cre ş tini timpurii vorbesc despre ordo conjugum , ordinul so Ń ilor, a ş a cum vorbesc despre ordinul episcopilor sau ordinul preo Ń ilor. 12 Aceastapentru c ă familia astfel format ă are o dimensiune ecleziastic ă real ă ş i prin urmare ş i o misiune divin ă specific ă : de a manifesta iubirea nup Ń ial ă , mistic ă a lui Hristos ş i de a aduce pe lume ş i a educa pe viitoriicopii ai lui Dumnezeu. Aceast ă misiune divin ă traseaz ă ş i liniile generale specifice spiritualit ăŃ ii conjugale :tr ă irea iubirii divine în cadrul unei rela Ń ii sponsale umane, rela Ń ie care este unic ă ş i indisolubil ă ş i care arerolul de a media unirea cu Dumnezeu, ş i oglindirea paternit ăŃ ii divine în exersarea paternit ăŃ ii ş i maternit ăŃ iiumane.Iubirea so Ń ilor cre ş tini este a ş adar unul din elementele esen Ń iale sacramentului c ă s ă toriei. Vorbimaici despre iubirea lor profund uman ă , care, prin puterea divin ă a sacramentului, devine un vehicul al haruluidivin. P ă rintele Henri Caffarel ofer ă o imagine minunat ă a acestei realit ăŃ i: În ajunul p ă timirii Sale El [Hristos] a luat pâine ş i vin în venerabilele Sale mâini: pâinea a devenit TrupulS ă u ş i vinul Sângele S ă u. De acum înainte aceast ă pâine ş i acest vin vor hr ă ni suflete. În acela ş i modHristos a luat în posesie iubirea, crea Ń ia lui cea mai frumoas ă . El a binecuvântat-o, a consacrat-o ş i a f ă cutdin unirea prin care aceast ă iubire este exprimat ă un sacrament, adic ă un izvor de har. Iubirea a devenit 9 Lat., Propter hoc prima mulier facta est de viri latere dormientis; et hic secundus adam inclinato capite in crucedormivit, ut inde formaretur ei coniux per id quod de latere dormientis effluxit – Sf. Augustin, citat de Sf. Toma deAquino, Catena aurea , in Ioan. Ev ., CP19 LC10. Vincent Bourguet, urmând acestor rânduri, comenteaz ă : “. . . lemariage voulu par Dieu n'est pas d'abord le mariage d'Adam et Eve, ou le mariage entre les chrétiens, mais celui duChrist avec l'Église et, secondairement, celui des chrétiens. Cette primauté du surnaturel implique que le mariage n'estvraiment naturel (tel que Dieu le veut au commencement) qu'en tant qu'il ne vit et ne conçoit son propre achèvement, saparfaite réussite et sa grandeur que dans le surnaturel (union Christ-Église) et par lui.” (Les noces du Christ et lesmiennes, în Résurrection, n° 74, p. 73). 10 Pierre Adnès, op. cit., col. 364. 11 Vezi H. Caffarel ş i A. Joel în Marriage is Holy, ed . Fr. H. Caffarel, traducere în limba englez ă de Bernard G.Murchland, C.S.C., Notre-Dame, Indiana, Fides Publishers Association, 1957, (nota 4), p. 122. 12 Vezi P. Liege în Marriage is holy , p. 173. De fapt, CCE folose ş te aceast ă terminologie: Matrimonium in ordinemintroducit ecclesialem, iura gignit et obligationes in Ecclesia inter coniuges et relate ad filios ), §1631; ş i: Coniugeschristiani «in suo vitae statu et ordine proprium suum in populo Dei donum habent» , § 1641. sfin Ń it ă . Iubirea a devenit sfin Ń itoare. ( . . . ) Datorit ă acestei prezen Ń e a lui Dumnezeu, invizibil ă dar foartereal ă , între cei care intr ă în c ă s ă torie, voturile [promisiunile] pe care ei le pronun Ńă sunt ascultate cu unrespect religios. Este asemenea Sfintei Liturghii, în acel moment în care vocea preotului schimb ă pâinea ş i vinul în Trupul ş i Sângele lui Hristos. 13 Acest adev ă r este de o importan Ńă capital ă pentru spiritualitatea celor c ă s ă tori Ń i. Unii cre ş tini care s-auc ă s ă torit ş i înc ă mai au idealuri spirituale înalte cred c ă pentru a iubi divin ei ar trebui s ă evite iubirea uman ă .Nimic mai gre ş it! Tot ceea ce-i aduce pe so Ń i mai aproape unul de altul îi aduce de asemenea mai aproape deDumnezeu, ş i orice îi aduce mai aproape de Dumnezeu îi aduce mai aproape unul de altul. Acest circuit misterios de iubire ş i har este nota distinctiv ă a spiritualit ăŃ ii conjugale . De aceea, a se str ă dui pentru o mai mare intimitate înseamn ă a coopera [cu harul divin]; a dezvolta via Ń a spiritual ă apartenerului nostru, a cre ş te copiii, a sus Ń ine familia noastr ă prin munca în fabric ă , la birou sau acas ă –toate acestea înseamn ă a coopera cu cu harurile sacramentale ale c ă s ă toriei. Este bine s ă ne descotorosimmin Ń ile de toate no Ń iunile false sau superficiale despre sfin Ń enie. Nu trebuie s ă complic ă m lucrurile f ă r ă motiv. Dac ă vedem sfin Ń enia ca ş i un efect direct ş i normal al iubirii conjugale ş i nu ca ceva aproapeinaccesibil, atunci vom ajunge ş i departe ş i repede. Putem spune c ă nivelul spiritual al unei familii estem ă surat în mod simplu de intensitatea, tandre Ń ea ş i plenitudinea intimit ăŃ ii [so Ń ilor]. Începând cu ziuanun Ń ii, iubirea ş i harul lucreaz ă ca ş i o echip ă : harul ne cheam ă la o iubire mai adânc ă ş i o iubire maiadânc ă ne dispune la un har mai mare. 14 Aceast ă rev ă rsare a harului prin mijlocirea iubirii umane are loc datorit ă puterii divine asacramentului, care lucreaz ă ex opere operato , adic ă prin însu ş i faptul înf ă ptuit, ş i asta nu numai în ziuanun Ń ii, ci atâta timp cât dureaz ă c ă s ă toria. Sfântul Robert Bellarmin a comparat prezen Ń a continu ă a luiHristos în familie cu prezen Ń a Lui continu ă în Sfânta Euharistie. De asemenea, a ş a cum preo Ń ii pot conta peharul sacramental primit la hirotonia lor pentru a- ş i putea exersa slujirea în mod efectiv, la fel ş i so Ń ii potconta pe harul primit la c ă s ă torie pentru a- ş i exersa slujirea specific ă lor. Acest har al c ă s ă toriei nu trebuie îns ă în Ń eles ca un har de confort ş i relaxare; se poate vorbi despre trei haruri esen Ń iale ale c ă s ă toriei : un har de purificare a pasiunii trupe ş ti ş i a egoismului de orice fel, ca un har de transfigurare , de transformarel ă untric ă prin participarea în moartea ş i învierea lui Hristos ş i ca un har de fertilitate , care îi face pe so Ń icapabili s ă - ş i împlineasc ă misiunea lor specific ă în familie ş i în Biseric ă . Primul act al sfin Ń eniei conjugaleconsist ă de fapt în a crede în aceste haruri. 15 Pentru a ajunge la sfin Ń enie în c ă s ă torie nu trebuie a ş adar s ă c ă ut ă m o perfec Ń iune supra-uman ă înafara c ă s ă toriei, s ă ne sfin Ń im – a ş a cum cred unii – în ciuda faptului c ă suntem c ă s ă tori Ń i. Dimpotriv ă ,iubirea so Ń ilor, dac ă este tr ă it ă în Hristos, este condi Ń ia prezen Ń ei lui Hristos în sufletul fiec ă ruia dintre ei ş i prin urmare este condi Ń ia sfin Ń irii lor. Sunt cu atât mai sfânt cu cât îmi iubesc so Ń ia sau so Ń ul mai mult,iubirea mea pentru cel ă lalt fiind surs ă de har ş i prin urmare cale de unire cu Hristos. De asemenea, înv ăŃ ânds ă -l iubesc pe cel ă lalt ca pe mirele/mireasa mea, înv ăŃ în acela ş i timp s ă -L iubesc pe Hristos ca pe Mirelesufletului meu. Ş i reciproca este evident adev ă rat ă : înv ăŃ ând s ă -L iubesc pe Hristos ca pe un Mire, unindu-m ă mai mult cu El în via Ń a mistic ă , înv ăŃ s ă -mi iubesc so Ń ul/so Ń ia mai profund, mai curat, mai adev ă rat ca peun mire/mireas ă . Un so Ń este cu atât mai des ă vâr ş it în iubirea lui conjugal ă cu cât este mai înaintat în via Ń a 13 În Marriage is holy , pp. 9-10. 14 Ibidem, p. 129. 15 Cf. ibidem, p. 128. mistic ă . Nu po Ń i imita cu adev ă rat iubirea sponsal ă a lui Hristos dac ă nu o tr ă ie ş ti tu însu Ń i. Iat ă de ceeduca Ń ia familiei la via Ń a mistic ă este o necesitate intrinsec ă unei c ă s ă torii care are preten Ń ii de fericire. A ş acum marii mistici au ş tiut s ă înve Ń e de la iubirea conjugal ă a so Ń ilor s ă se apropie de Dumnezeu, la fel ş i so Ń iiar trebui s ă înve Ń e de la marii mistici s ă se iubeasc ă unul pe cel ă lalt. Mirele Hristos are înc ă multe s ă lespun ă ...A ş vrea s ă m ă întorc acum la o afirma Ń ie precedent ă , ş i anume, c ă realitatea c ă s ă toriei cre ş tineapar Ń ine în mod fundamental domeniului mistic. Prin urmare c ă s ă toria trebuie s ă fie tr ă it ă pe plan misticpentru a fi cu adev ă rat ceea ce a fost menit ă s ă fie. Se poate trage de aici concluzia c ă voca Ń ia la sacramentulc ă s ă toriei este o voca Ń ie la via Ń a mistic ă . O astfel de concluzie, oricât de legitim ă ar putea fi dovedit c ă este,s-ar putea s ă dezorienteze pe anumite persoane. Majoritatea sunt obi ş nui Ń i s ă asocieze via Ń a mistic ă cuc ă lug ă rii, c ă lug ă ri Ń ele ş i preo Ń ii celibi, ş i numai în mod accidental cu persoanele c ă s ă torite. Totu ş i, ultimulsecol a cunoscut un interes f ă r ă precedent în adâncirea voca Ń iei cre ş tine la c ă s ă torie. 16 Mai departe, au fostfondate multe comunit ăŃ i religioase care includ ş i familii, mai ales în a doua parte a secolului men Ń ionat maisus. Astfel, au ap ă rut cupluri care tr ă iesc o via Ńă cvasi-monastic ă , împreun ă cu copiii lor, unele dintre acesteaapar Ń inând chiar unor comunit ăŃ i contemplative. 17 Aceste cupluri pot fi v ă zute ca fiind atât rodul cât ş iprovocarea unui interes reînnoit în sfin Ń enia laicilor, interes care a precedat Conciliul Vatican II ş i care astfela fost „codificat teologic” în documentele sale. De fapt, Biserica întotdeauna define ş te ş i articuleaz ă odoctrin ă ca ş i r ă spuns la anumite situa Ń ii concrete – mi ş c ă ri, provoc ă ri, erezii, etc. De aceea, în ceea ceprive ş te articularea teologic ă a misticii proprie c ă s ă toriei, Biserica are nevoie s ă recunoasc ă mai întâi onevoie autentic ă ş i exemple vii ale acesteia. Precum scrie P ă rintele Enrico Mauri în una din scrisorile sale,referindu-se la via Ń a mistic ă marital ă , . . . a vorbi despre moral ă ş i ascetic ă nu mir ă pe nimeni, a vorbi despre mistic ă face s ă se încruntesprâncenele. Ş i nu este cazul. S ă se tr ă iasc ă aceasta, ş i apoi Biserica o va codifica. Întotdeauna se întâmpl ă a ş a. Duhul Sfânt suscit ă suflete care realizeaz ă un anumit stat de via Ń a spiritual ă ; acestea[sufletele] formeaz ă o mi ş care; Biserica ş i teologii s ă i se implic ă ; Magisteriul oficial al Bisericii ratific ă . 18 Totu ş i, de ş i exist ă aceast ă mi ş care crescând ă în rândul familiilor cre ş tine orientat ă spre adâncirea în Ń elegeriivoca Ń iei lor sacramentale, a g ă si persoane c ă s ă torite care s ă fie preg ă tite pentru tr ă irea c ă s ă toriei lor în modmistic nu este a ş a de u ş or. P ă rintele Enrico scrie în alt ă parte: A lansa sufletele spre culmile moralei ş i ale ascezei apar Ń ine multora; a le lansa în mistica nup Ń ial ă care sealtoie ş te pe realitatea sacramental ă , f ă cut ă din trup ş i spirit, din natur ă ş i supra-natur ă , din uman ş i divin –care este de fapt realitatea vie Ń ii mistice cu Iisus, Mirele Divin – dar nu ca dou ă vie Ń i paralele, ci ca dou ă aspecte ale unei singure vie Ń i nup Ń iale, deschis ă cu sacramentul ş i culminând în nunta mistic ă cu Hristos ,ca ş i o plant ă care se deschide altoiului, prin care curge o singur ă limf ă ş i aceasta este, în cazul nostru,iubirea lui Hristos, iubire care se afirm ă în El ş i în acela ş i timp cuprinde imaginea Lui, toate acestea 16 Un mare num ă r de scrisori enciclice ş i apostolice s-au adresat problemelor familiei, au ap ă rut diferite mi ş c ă rireligioase pentru familii sau care cel pu Ń in au inclus de asemenea ş i familii, s-au fondat diferite institute religioasepentru c ă s ă torie ş i familie, iar num ă rul scrierilor ş i publica Ń iilor despre c ă s ă torie ş i familie a crescut considerabil. 17 Precum este cazul familiilor tr ă ind în Comunitatea Fericirilor ( Communauté des Béatitudes ), o comunitatecarismatic ă care urmeaz ă în mare parte spiritualitatea carmelitan ă . 18 Citat de Pr. Jesús Castellano Cervera, O.C.D. (pre ş edinte al Institutului Pontifical de Spiritualitate Teresianum dinRoma), Il riferimento alla sponsalità di Cristo in alcuni testi presentati alle aggregazioni che promuovono la spiritualitàconiugale e familiale, în Renzo Bonetti (editor), Cristo Sposo della Chiesa Sposa, sorgente e modello della spiritualitàconiugale e familiale , Roma, Città Nuova, 1997, p. 174.
